La puţin peste o sută de kilometri de Bucureşti dai peste un fost târg de provincie – Slobozia, astăzi municipiu şi reşedinţă a judeţului Ialomiţa. Destui sunt – chiar şi dintre locuitori oraşului – cei care spun că la Slobozia nu se întâmplă nimic. Vrând parcă să spulbere aceste prejudecăţi, o mână de oameni răbdători şi inimoşi trudesc de câteva luni în încercarea lor de a salva prin digitizare o colecţie privată de fotografie. Colecţia Constantin „Costică” Acsinte.
Născut într-un sat din apropierea Sloboziei, Costică Acsinte a visat firesc către mai bine, lăsând în urmă sărăcia satului natal încă din adolescenţă. La Bucureşti devine fascinat de avioane, de piloţi şi de zbor. Îşi spune în sine că şi el va fi într-o zi unul dintre Icarii moderni. Urmează cursurile Şcolii de pilotaj de la Cotroceni, însă nu obţine o licenţă de zbor.
Suprins de tăvălugul Marelui Război, pleacă pe front ca voluntar. Rămâne aproape de visul său, developând fotografiile aeriene realizate de piloţi şi observatorii aerieni. Curând, avea să se apuce şi el de fotografie. O artă care avea să îl abată de la visul său. Pe front, Costică Acsinte e atent la detalii. Imortalizează oameni, locuri, clădiri şi clipe. Din clişeele păstrate cu grijă într-un album, nu lipsesc protagoniştii istoriei mari – Familia Regală a României (Regele Ferdinand, Regina Maria, Prinţul Carol) sau şeful misiunii militare franceze în România, gen. Henri Mathias Berthelot. Însă cele mai multe imagini redau cotidianul din spatele frontului sau rănile adânci pe care conflagraţia le săpa în suflete şi locuri.
După război, visul său de a deveni pilot nu-l mai obseda. Fusese vrăjit de fotografie. În anii 1920 e mai mult la Bucureşti, unde lucrează ca ucenic într-un atelier de fotografie. În 1930 îşi deschide propriul său atelier, la Slobozia – Foto Splendid C. Acsinte. Vreme de trei decenii, Costică Acsinte a imortalizat clipe din istoria măruntă a târgului său provincial – oameni, ipostaze, obiceiuri, locuri, clădiri sau monumente. Mergea adesea şi în localităţile din judeţ, căutând cu răbdare prilejuri şi conjuncturi ce meritau a fi consemnate pe plăcuţele sale de sticlă.
După moartea lui Costică Acsinte (1984), familia a donat Muzeului Judeţean Ialomiţa arhiva de plăcuţe cu negative pe care acesta le păstrase cu oarece grijă. O colecţie ce însumează aproximativ cinci mii de piese.
Au trebuit să mai treacă alţi aproape treizeci de ani până când o mână de oameni s-au decis să salveze această măruntă bucată a istoriei noastre. Începând din luna noiembrie 2013, Cezar Popescu recuperează cu grijă şi răbdare fiecare fărâmă de istorie aşa cum a fost ea surprinsă de Costică Acsinte. Procedeul de digitizare e dificil şi anevoios. Necesită calm şi pacienţă. Până în momentul în care scriu aceste rânduri, arhiva electronică a proiectului consemnează 1740 de fotografii salvate.
Luni după-amiază (31 martie 2013), Cezar Popescu şi Ioan Cernău – muzeograf la Muzeul Judeţean Ialomiţa, au acceptat invitaţia Asociaţiei Române de Istorie Socială (ARIS) şi a Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti de a participa la dezbaterea „Martor la mai multe sfârşituri de lume. Colecţia Costică Acsinte, sursă pentru o istorie socială a secolului al XX-lea”.
Întâlnirea, moderată de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu – decanul Facultăţii de Istorie, nu s-a desfăşurat în (nu tocmai) buna tradiţia a poveştilor de acest gen, ce sfârşesc prin a fi înecate în formalism şi solemnitate. A fost mai degrabă un workshop interactiv şi foarte deschis, în cadrul căruia s-a discutat despre importanţa unei astfel de colecţii pentru istoria socială – a familiei, a copilăriei, a femeilor, a cotidianului – sau despre dificultăţile inerente unui astfel de proiect – îndeosebi cele materiale, proiectul de digitizare nefiind finanţat de către autorităţi.
Tot în cadrul întâlnirii de luni după-amiază, publicului prezent la eveniment i-au fost prezentate câteva zeci de imagini dintre cele deja digitizate, toate disponibile online la adresa: http://colectiacosticaacsinte.eu şi: https://www.flickr.com/photos/costicaacsinte.
[widgetkit id=577]